Astazi simt ca sunt datoare unor persoane cu niste explicatii. Le datorez explicatii pentru comportamentul meu. Le datorez explicatii pentru ca uneori sunt egoista cu ei. Sunt rea, ma cred mai presus ca ei, sunt mai lacoma ca ei si stiu ca e gresit. Eu ii iubesc pe toti. Iubesc persoana care mi-a spus un multumesc doar pentru simplul fapt ca i-am tinut usa la un magazin. Iubesc persoana care si-a cerut scuze pentru ca s-a izbit in mine, din greseala, pe strada sau care m-a calcat pe picior intr-un loc aglomerat. Iubesc strainii care imi zambesc doar pentru ca le place cum imi sta parul astazi sau le place tricoul meu. In concluzie, eu iubesc toti oamenii si daca iubesc atat de mult strainii e normal sa imi iubesc si mai mult prietenii, cunostintele si familia. Desi, cateodata ajuns la un punct la care ii urasc pe toti. Ma dispera faptul ca nu sunt multumiti. De ce nu sunteti multumiti, dragii mei? Ar trebui sa va simtiti norocosi ca Dumnezeu va iubeste. Ar trebui sa va simtiti norocosi ca va plimbati, zambiti, vedeti, auziti, traiti, pentru ca unii oameni nu au avut privilegiul acesta. Ei pur si simplu astazi. Acum. In momentul in care sunteti nemultumiti, unii oameni au ramas handicapati, nu mai pot sa zambeasca deoarece au pierdut pe cineva drag, nu mai pot vedea sau auzi deoarece Dumnezeu a hotarat ca e mai bine sa le ia vedere sau auzul. Doar el stie de ce. Poate ca doar pentru ca si-a dat seama ca acei oameni sunt atat de speciali incat e mai bine pentru ei sa nu vada sau sa auda RAUTATEA LUMII. Pentru ca sufletele lor sunt pure si pline de magie. Sau poate ca doar i-a pus la incercare. Poate doar i-a pedepsit pentru ca si ei sunt ca restul dintre noi. Nu stiau sa se bucure de ce aveau. Recunosc, cateodata si eu uit sa ma bucur, dar imi reamintesc. Si ar trebui sa va simtiti norocosi ca traiti pentru ca in momentul acesta un om si-a luat BUN RAMAS de la viata. Sau, ce tot spun eu aici? Poate ca moartea nu e un lucru rau, cu siguranta nu e. Poate ca ea e doar biletul nostru spre o lume mai buna, mai pura. Ar trebui sa va simtiti norocosi ca iubiti si sunteti iubiti. Daca nu ma credeti aduceti-va mereu aminte ca eu va iubesc, bine?
Miracolele exista.
Toti ne plangem ca nu exista miracole si chiar daca ne dam sau nu ne dam seama prin lucrul acesta il indepartam si suparam pe Dumnezeu. Dar eu vreau sa ii ajut pe unii care poate nu s-au gandit la miracolele care sunt evidente si care sunt minunate.
De exemplu, nu v-ati gandit niciodata ca e minunat faptul ca exact in acest moment cand tu citesti postul acesta o femeie aduce pe lume un copil sau un copil de la orfelinat primeste o familie noua si iubitoare? Daca nu credeti in miracole ce ar fi sa intrebati aceste persoane, iar ele va vor raspunde ca sunt mai mult decat miracole.
Doar ca sa stiti si voi cei care va asteptati ca un miracol sa fie ceva asemenea unei masini decapotabile de ultima clasa sau a unei vile sau mai stiu eu ce prostii, ganditi-va la adevaratul sens al unui miracol. Mie de exemplu mi se pare minunat ca in acest moment, cu siguranta, cineva a salvat viata altcuiva sau un om bolnav de cancer sau de alta boala a reusit sa o invinga si acum este la sanul familiei unde i se da toata iubrea de care are nevoie. Acestea sunt miracolele. Ele se intampla mereu, dar noi suntem mult prea lacomi si le consideram lucruri marunte si lipsite de sens.
Cei care nu cred in miracole probabil are trebui sa se uite mai bine imprejurul lor. De ce refuzati sa credeti asta? Daca ati sti ca voi insiva sunteti miracole. Adica sa faci un om caruia sa ii dai suflare si abilitatea de a iubi si a gandi si a face tot felul de lucruri mie mi se pare cu totul genial. Nu vi se pare minunat faptul ca Dumnezeu a creat o gramada de specii de animale, fiecare diferita de cealalta prin culoare, forma, dimensiune si prin comportamentul sau? Nu vi se pare minunat faptul ca a creat atat de multe flori frumos colorate si mirositoare? Nu vi se pare extraordinar ca a creat un paradis? Mie DA.
Dumnezeu nu ne-a uitat oricat de mult am abera noi. El ne iubeste si ne-o dovedeste dandu-ne o sansa la o noua zi. Dandu-ne o sansa la o noua viata pe care ne-o putem face prin alegerile ce vor urma. Eu personal ii multumesc lui Dumnezeu pentru toate miracolele pe care le-a facut si il rog, daca se poate sa aiba grija de toti cei care acum chiar au nevoie de un miracol. Sa ii salveze si sa ii ajute in viata lor mai departe. La fel sa faca si cu voi.
Lipsa de respect
Lipsa de respect este ceva foarte tragic, indiferent de situatie, mai ales in zilele noastre. Astazi cand ma plimbam pe strazile orasului am vazut mai multe cazuri de acest gen si chiar vreau sa atrag atentia asupra acestui subiect pentru ca nu e ceva normal. Noi cu totii suntem egali nu conteaza cum ne consideram noi sau altii. Adica, chiar nu mi se pare firesc ca atunci cand treci pe langa o batranica sa o iei la misto cu replici tampite gen ” Ce faci gagica? Vrei sa iesim mai tarziu?”- serios? Femeia aceea ti-ar putea fi bunica, desteptule! Recunosc, poate ca nici eu nu sunt cine stie ce respectoasa, dar nu o sa ma vezi injurand un om mai in varsta sau facand misto de el pe strada. Adevarul e ca sunt unele cazuri cand acei oameni chiar merita batjocoriti, abea atunci, in cel mai rau caz poti sa te iei de ei, pana atunci nu cred ca ai vreun drept. Sau, asteptam astazi la trecerea de pietoni si a trecut pe langa mine un autobuz cu cativa derbedeii in el care faceau gesturi obscene pe geamurile autobuzului. In acel moment imi doream ca acel autobuz sa explodeze, dar nu cred ca are vreun rost sa ma mai gandesc la asta. Dumnezeu vede. Ei cred ca sunt ” CUL” daca fac asta, dar habar nu au ca sunt si unii oamnii normali care nu suporta gesturile lor obscene si caracterele lor murdare, idioate si lipsite cu adevarat de respect.
Inca ceva nou ;)
Imi e dor de copilarie…
-
Mi-a plecat copilaria,
Pe-o cale fara intoarcere
Cu jocurile si vinovatia
Unei lumi fara de prefacere.
Era frumos sa fiu mereu copil
Sa ma port ca un zburliu
Sa fug plangand la mama
Si sa imi sarute geana.Imi e dor de vechi prietenii
Care s-au legat in jocuri hazlii
Timpul a trecut si a ingropat
Amintiri ce au fost de neuitat.
Mi-e dor de bunicii mei
Care ma iubeau neconditionat.
Ma gandesc la povestile cu Zmei
La Zdreanta si la Grivei
Care au fost primii prieteni ai mei.Imi e dor de catelul din copilarie,El ma iubea cu adevarat
Imi pare rau ca azi nu stie
Ca si eu l-am iubit neincetat.
Astazi mi-au trecut anii de-a mai fi copil
Viata ma antreneaza sa fiu util,
Dar copilaria niciodata nu va inceta
Sa fie refugiul din lumea mea.-Andreea Nicoleta.
Creeaza dependenta ;)
Maroon 5 ft Wiz Khalifa – Payphone
Rascal Flatts – You
Simple Plan – Summer Paradise ft. Sean Paul
Special ;)
De ce au oamenii impresia ca ma cunosc? Nu stiu, sincer. Ei cred ca daca stai cateva luni pe langa o persoana ajungi sa o cunosti, dar adevarul e ca tu stii despre acea pesoana doar ce te-a lasat ea in acest timp sa vezi, adevarul e ca nu stii apoape nimic despre ea. Asa e si in cazul meu. Sunt inconjurata de persoane care daca ele actioneaza si simt intr-un fel, altfel decat mine, evident, si eu fac exact acelasi lucru. Dar nu e asa. Oameni buni, trezirea!!! Daca voi sunteti obsedati de cum va sta parul sau „cata chilu” de machiaj aveti pe fata asta nu inseamna ca eu sunt ca voi. Daca voi va suparati si bagati totul in seama nu inseamna ca si eu o fac, si adevarul e ca eu chiar nu bag in seama decat ceea ce ma intereseaza asa ca incetati din a mai fi atat de convinsi ca ma cunoasteti. Nu stiti absolut nimic despre mine si daca o tineti tot asa, sa traiti doar cu impresia ca ma cunoasteti, nu o veti putea face niciodata. Adevarul e ca eu sunt o persoana care nu se implica prea mult in prietenii. Cu sau fara majoritatea oamenilor din jurul meu imi este tot una ea si credeti-ma, asa e. Am trait o bucata de vreme fara sa socializez cu nimeni si stiti ce bine a fost? Adica, cred ca din cauza asta am si ajuns o persoana indiferenta, dar e mult mai bine asa. Sunt persoane in viata mea sau a oricaruia dintre noi care crede ca fara ea nu putem trai. Ei bine, spre dezamagirea voastra, a celor care cred asta, pentru mine nu sunteti decat niste persoane de care pot spune ca ma folosesc ca sa imi mai omor timpul, sincer, imi e tot una fara voi chiar daca credeti ca sunteti centrul lumii mele. Eu pot numara pe degetele de la o singura mana persoanele fara care nu pot trai si pe care le consider prieteni, inafara de familie si ele cred ca se stiu destul de bine de cei care ma cunosc personal. Asa ca va rog, data viitoare cand incercati sa va mai bagati in seama, sau sa ma judecati cu mintea aia a voastra foarte ingusta, abtineti-va. E mai bine si pentru mine si pentru voi.
Masti
In fiecare zi vedem sute de persoane care trec pe langa noi, insa nu observam ca fiecare poarta o masca. O masca dupa care isi ascunde adevarata personalitate. Acesta este motivul pentru care adesea ne amagim si credem ca acea persoana ne este cu adevarat prietena. Sub masti se ascund oameni rai, superficiali si adesea persoane care sufera. Admir enorm de mult cele persoane care se gandesc la binele celorlalti si sunt in stare sa-si reprime durerea si tristetea pe care o simt in adancul lor. Ele indiferent de situatie incearca sa afiseze un zambet cald, plin de speranta si bunatate. Lumea in care traim este mereu o scena in care personajele principale sunt chiar persoanele ce te inconjoara. Ele poarta masti. precum in grecia antica, atunci cand fiecare actor purta pe fata cate o masca. Suntem doar niste simple marionete ce-si traiesc viata pe o scena imensa.
Cantec femeiesc [ Adrian Paunescu]
Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.
Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.
Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.
Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.
Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.
Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi…